Cele mai bune prietene #1 | fantezii cu lesbiene

Capitolul I:

Georgiana şi Roxana erau prietene nedespărţite încă din grădiniţă. Se cunoşteau de aproape 24 de ani. Trecuseră, practic, prin viaţă împreună. Nu exista între ele nici un secret, nici un subiect nu fusese taboo, îşi împărtăşeau orice despre orice.

Pe cât erau de apropiate, pe atât erau de diferite. Ca polii opuşi ai magnetului care se atrag şi se unesc, până în punctul în care îţi este greu să îţi dai seama unde se termină unul şi începe celălalt.

Roxana era înaltă, blondă, cu picioare lungi şi ochii albaştri, o fire tăcută şi introvertită, care rare ori reuşea să se integreze într-un grup. În schimb, Georgiana, era considerată sufletul petrecerilor. Amuzantă şi plină de energie, nu lipsea de la nici un eveniment, se făcea mereu remarcată şi băieţii roiau în jurul ei. Georgiana era mică de statură, cu părul negru lung şi cârlionţat, cu nişte ochi verzi inteligenţi şi buzele mereu puse pe zâmbit.

În seara asta se întorceau de la petrecerea burlăciţelor. Roxana urma să se căsătorească într-o săptămână.

Uşa taxi-ului s-a trântit cu putere. Chicotind şi clatinându-se, cele două fete păşeau nesigure spre casa Roxanei.

– Nu pot să cred, zise Roxana, aplecându-se a doua oară după cheile care refuzau să între în broască.
– Fată, dacă nu te-aş cunoaşte mai bine, aş zice că nu ştii cum să faci să îmi arăţi fundul, zise Georgiana râzând, sau, mai ştii?
– Dute-n mă-ta! Zise Roxana scăpând pentru a treia oară cheile. Cred că am băut prea mult.

În cele din urmă, reuşiră să deschidă uşa şi se împleticiră în holul casei susţinându-se una pe cealaltă.
– Auzi, tu ai ceva de băut prin casa asta? A întrebat Georgiana trântindu-se pe canapeaua din mijlocul livingului.
– Nu ştiu, răspunse Roxana încercând să îşi scoată pantofii. Ar trebui să fie ceva prin bar. Primul pantof ateriza cu un bufnet în colţul camerei. Însă, continuă Roxana, nu îmi vine să cred că mai poţi să torni în tine.

Cealaltă femeie râse:
– Hei, mă car una dintre noi trebuie să fie mai puţin plictisitoare, nu? Se întoarse spre bar, dar după un pas celălalt pantof al Roxanei o lovi peste fese. Au! spuse Georgiana, întorcându-se brusc. Nu fii vacă!
– Vacă eşti tu! Şi Roxana aruncă o pernuţă de pe canapea, ratând cu mult ţinta.
– Ăsta este război, zise Georgiana, luându-şi avânt. O să regreţi!

Cele două femei începură să se fugărească prin casă, chicotind şi aruncând cu diverse lucruri una în cealaltă.
– Dacă te prind, spuse Georgiana gâfâind, o să îţi zmulg fiecare fir de păr blond de prinţesă din capul ăla al tău!

Roxana se întoarse să scoată limba spre prietena ei, însă mişcarea o dezechilibră şi se întinse cât era de lungă pe parchetul lustruit. Cealaltă profită de ocazie şi se aruncă peste ea gâdilând-o şi trăgând-o de păr.
– Opreşte-te!
– Recunoaşte că am câştigat!
– Ai câştigat!
– Şi că sunt cea mai tare!
– Eşti cea mai tare!
– Şi că o să îmi faci un masaj la picioare!
– Nu!
– Ba da! Georgiana o imobiliză gâdilând-o frenetic.
– Nu! Spuse Roxana, râzând şi încercând să scape.
– Ba da!
– Nu! Opreşte-te!
– Îmi faci masaj?
– Nu!
– Atunci nu mă opresc!
– Te rog!
– Nu!
– Bine, bine, spuse Roxana printre gâfâieli, îţi fac masaj la picioare!
– Şi mai vreau…
Roxana o întrerupse brusc:
– Nu fi vacă, ai zis că te opreşti!
– Pe cine faci tu vacă?
– Ai zis că te opreşti!
– Bine, acceptă în cele din urmă Georgiana, eliberând-o pe cealaltă. Deci, ce ziceai că ai în bar?
– Nu ştiu, hai să vedem.

Se îndreptară amândouă spre living, cercetând cu atenţie conţinutul barului.
– Mda, spuse Georgiana, nimic interesant. Întinse mâna după o sticlă citind eticheta cu voce tare: Jagermaister. Ce zici, dăm câte un shot?
– Eu nu mai pot. Vreau doar să mă culc.
– Hai, doar un shot. Face bine la somnul de frumuseţe. Şi, continuă Georgiana, în momentul ăsta chiar ai nevoie de câteva zeci de ore de somn de frumuseţe.
– Du-te naibii!
– Deci?
– Fie, doar ca să scap de gura ta. Dar, spuse Roxana, după, sub duş şi la somn. Simt că o să cad din picioare.
– Noroc! Spuse Georgiana, ridicând paharul şi continuând uşor nesigură: şi… casă de piatră.

Ultimele cuvinte îi lăsaseră un gust uşor amar în gură, pe care s-a grăbit să le şteargă cu băutura tare. Însă, senzaţia de gol în stomac persista şi un sentiment de pierdere iminentă o copleşea încet, dar sigur.

– Eşti OK? Spuse Roxana privind-o cu atenţie. Georgiana zise râzând:
– Cred că am băut cam mult, totuşi. Se prinse nesigură de marginea barului, ca să îşi sublinieze vorbele.
– La duş cu tine! A spus Roxana luând-o de mână. La duş şi în pătuţ!
– Hei, protestă Georgiana, nu am trei ani!
– Nu, normal că nu ai, zise Roxana în timp ce o conducea pe scări în sus. Dacă ai fi avut trei ani nu ai fi fost în halul ăsta.

Intrară amândouă în baie şi începură să se dezbrace. Erau atât de obişnuite una cu cealaltă încât totul părea firesc.

Însă Georgiana se surprinse privind-o pe prietena ei cu mai multă atenţie ca de obicei. Îi urmărea fiecare gest în timp ce aceasta, goală, se demachia în faţa oglinzii. Un nou fior de anxietate o străbătu. I se înmuiară genunchii când identifică sentimentul: gelozie .

– De abia aştept să mă bag în pat, spuse Roxana, întorcându-se spre femeia înlemnită. Georgianei îi fugiră ochii spre sânii prietenei ei, observând pentru prima data forma ca de pară, cu sfârcurile mici şi roz întoarse întrebător în sus. Se îngrozi simţind cum abdomenul i se contractă, o căldură iraţională răspândindu-i-se prin corp.

Reuşi să se adune şi să spună grăbit, mai împleticit decât era cazul:
– Prima la duş!

Se aruncă în cabină, trăgând furioasă de perdea şi dând drumul la apa rece ca gheaţa ca să o trezească. Ce naiba, o ştia pe Roxana de peste 20 de ani. Crescuseră împreună. Se dezvoltaseră împreună. Corpul acesteia nu mai prezenta nici un secret pentru ea şi niciodată, dar niciodată nu se simţise atrasă de prietena ei.

Situaţia se înrăutăţi când Roxana întră la rândul ei sub duş, povestind însufleţită despre petrecerea din seara asta. Georgiana nu se putea concentra şi ar fi făcut orice să se afle oriunde altundeva. Se surprindea privind cu atenţie cum prietena ei se spală la subraţ, pe sâni şi între picioare. Îi vinea să întindă mâna, să atingă şi să mângâie. Să ciupească acele sfârcuri şi să le guste în delung.

Roxana îi puse buretele în mână care se întinsese fără voia ei. Reuşi să disimuleze gestul cu un zâmbet şi un „mulţumesc”.

– Geo, întrebă Roxana uşor alarmată, tu sigur te simţi bine?
– Sunt OK.
– Sper că nu ai de gând să îmi vomiţi în faţă, sper.
– Mă mai gândesc, încercă să glumească Georgiana. Depinde de cât de bun o să fie masajul ăla.
– Nesuferito! Zise Roxana stropind-o cu duşul.

Ieşiră împreună de sub duş râzând şi tachinându-se.

Capitolul II:

Roxana stinse veioza şi camera s-a scufundat în întuneric.
– ‚şor ‚şor, spuse Roxana, întinzându-se şi sărutând-o pe obraz pe prietena ei. Vise plăcute.
– ‚şor şor, îi răspunse aceasta în şoaptă.
– Şi, Geo?
– Da?
– Mulţumesc pentru tot.

Cele două femei se strânseră în braţe în tăcere.
– Şi eu îţi mulţumesc, Rox.

Se întinseră la loc, spate în spate, aşa cum o făceau de când erau mici şi obişnuiau să doarmă împreună aproape zilnic.

În cele din urmă, Roxana a început să respire profund şi ritmic, semn că adormise. Georgiana stătea în întuneric, pierdută în gânduri. Era dureros de conştientă de corpul cald şi gol lipit de al ei, de mirosurile atât de familiare de şampon cu mentol şi gelul de duş cu cocos folosite de prietena ei.

Sfârcurile i s-au întărit imaginându-şi cum ar fi fost să se întoarcă şi să îşi strivească sânii de spatele acela fierbinte, în timp ce mâinile i-ar cuprinde sânii prietenei sale. Simţea parcă moliciunea lor în palme, iar între degete încreţiturile areolelor care se trezeau la viaţă.

Şi-a dus mâna între picioare, închipuindu-şi că o atinge pe Georgiana. Era udă cum nu mai fusese de mult. Sub mângâierea ei, clitorisul umflat părea o perlă micuţă şi slefuită, dură şi alunecoasă, dureros de sensibil.

Şi-a muşcat buzele ca să nu ţipe, însă nu şi-a putut controla spasmul electric care i-a traversat întreg corpul. S-a oprit încremenită, ascultând. Părea că reacţia ei nu fusese remarcată.

Încet, cu mişcari precaute, s-a depărtat de femeia adormită. Riscul o excitase din totdeauna, însă se temea de reacţia Roxanei dacă s-ar fi trezit şi ar fi surprins-o. Nu îi era ruşine, Georgianei nu îi fusese niciodată, dar nu voia să pună în primejdie prietenia lor.

Simţea cu claritate fiecare atingere a aşternutului satinat pe pielea ei sensibilă. Când a ajuns la marginea patului, aproape că gâfâia de excitare. S-a întors cu faţa spre cealaltă acum la o distanţă pe care o considera sigură.

A dus mâna la nas, adulmecând cu aviditate mirosul excitării ei. Auzise undeva că fiecare femeie are un parfum unic, şi se întreba care este cel al Roxanei.

În fantezia ei, se ascundea sub pătură, şi îi săruta coapsele fine ale acesteia. Roxana dormea în continuare pe o parte, insensibilă la tot ce se întâmplă în jurul ei. Georgiana o întoarce cu blândeţe pe spate, îi depărtează picioarele şi îngenunchiază între ele. Simte sub degete pielea fină, proaspăt epilată. Îşi apropie faţă flămândă şi îşi lipeşte buzele de labiile micuţe într-un sărut pasional. În nări simte mirosul puternic de mosc amestecat cu cel de cocos al gelului de duş.

Mâna îi zboară între propriile picioare, într-o împletire strânsă de fantezie şi realitate. Prinde cu furie între degete ghemul de nervi, şi îl strânge cu putere. O doare. O înebuneşte de plăcere. În fantezia ei ţipă cu putere cu gura plină de sucurile Roxanei concomitent cu geamătul stins din realitate. Cu mână liberă prinde un sân al fetei adormite şi îl strânge. O doare. Se prinde de propriul sfârc şi răsuceşte, făcând-o pe Roxana din fantezie să geamă în somn.

Se masturbează furios, uitând de tot ce o înconjoară. Realitatea pirde rapid teren în faţa fanteziei dezlănţuite. Îşi bagă două degete în vagin, închipuindu-şi că o penetrează pe Georgiana. Vrea să termine odată cu ea. Este atât de aproape. Doar încă puţin…

– Geo?

Femeia îngheaţă. Nu îndrăzneşte să facă nici o mişcare. Îşi ţine respiraţia şi ascultă sperând că i se păruse. Lângă ea, prietena ei se răsuceşte în pat. Brusc îşi dă seama de poziţia în care se află şi se simte ridicol, dar în continuare nu schiţează nici un gest.

– Ştiu că nu dormi, spune Roxana cu o voce cât se poate de trează.

Oare de cât timp se trezise? Oare se prefăcuse în tot timpul ăsta? Şi, „Oh Doamne, oh Doamne”, oare câtă gălăgie făcuse? Ce să fac?

Patul se mişcă dintr-odată. Patura se ridică. Într-o fracţiune de secundă Georgiana îşi dă seama ce urmează să se întâmple. Lumina veiozei o surprinde cu faţa roşie şi ochii holbaţi în gol şi cu pielea strălucind de sudoare; pe sâni poartă urme de zgârieturi şi sfârcurile sunt tari ca piatra.

„Cel puţin nu m-a prins cu degetele-n pizdă”, îşi spune cinică Georgiana, întâlnindu-i privirea Roxanei.


Nu rata partea a două din „cele mai bune prietene”. Abonează-te prin email ca să fii anunţat când va fi publicată!

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.


Va urma!
Cele mai bune prietene #1 | fantezii cu lesbiene
5 (100%) 1 vote

Advertisements

18 Comments

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *