My Valentine’s. Sau aventura mea cu o asistentă perversă | fantezii cu asistente | fantezii roleplay | sex cu asistente sexi

– Unde te doare?
– Mă doare peste tot. Chiar peste tot.
– Hai să vedem atunci care este problema.

Întins în pat, doar cu un halat pe mine, încercam să par cât de cuminte şi de bolnav puteam. Aplecată deasupra mea, Sonja îşi făcea de lucru cu stetoscopul din dotare. Părul ei lung i se revărsase peste faţă şi îmi gâdila plăcut pieptul.

De Valentine’s day alesese să mă surprindă cu una dintre fanteziile mele cele mai arzătoare: roleplay-ul. Şi, cum rolul de asistentă era printre primele mele opţiuni, îmbrăcase pentru această seară o uniformă completă şi cât se poate de perversă.

Am întins mâna şi-am atins gamba îmbrăcată într-un ciorap alb cu bandă. Aproape reverenţios, mi-am plimbat buricele degetelor în sus pe materialul ca de plasă, în sus, spre coapsa goală.

– Văd că pacientul meu depăşeşte nişte limite de bun simţ, a zis ea.
– Îmi cer scuze domnişoara asistentă, dar nu mă pot abţine. Sunteţi pur şi simplu…

Respiraţia mi s-a tăiat când mi-a lipit membrana rece a stetoscopului pe stern.

– Ce spuneai?
– Sunteţi atât de frumoasă.
– Continuă.
– Sunteţi superbă.
– Iar eu credeam că sunteţi bolnav.
– Sunt, sunt, am spus, tuşind ca să îmi subliniez spusele.
– Respiraţi adânc.

Am făcut ce mi-a cerut, trăgând aer în piept şi exhalând zgomotos. În timpul ăsta, Sonja îşi muta stescopul în diverse puncte de pe torsul meu.

– E grav? Am întrebat îngrijorat.
– Nu ştiu. Nu pare să fie de la plămâni. Acum, spuse ea întinzându-se şi mai mult peste mine, încercaţi să vă liniştiţi şi să respiraţi normal. Vreau să vă ascult inima.

Am făcut în tocmai. Stăteam nemişcat holbându-mă la decolteul ei şi la sănii care se legănau hipnotic în faţa mea, atât de aproape că puteam să le simt caldura şi parfumul cu care se dăduse pentru această ocazie.

În cele din urmă, nu am mai putut răbda şi am prins unul în palmă. Sonja s-a ridicat brusc:

– Ce faceţi?
– Îmi… îmi cer scuze, am spus eu, în timp ce o studiam din cap până în picioare.

Sonja şi-a pus mâinile în şold într-o poză perfectă a indignării.

– A fost o greşeală. Un accident, am mai adăugat eu.

A rămas acolo, în mijlocul camerei, privindu-mă sever. Întreaga atitudine o prindea atât de bine. Cât despre uniformă… să zicem doar că mă făcea chiar să am nevoie de un doctor.

Halatul clasic era înlocuit cu un fel de salopetă albă, care se termina deasupra genunchilor şi îi lăsa spatele gol. Pe cap purta o bonetă ca o bentiţă, pe care se găsea crucea roşie. Aceeaşi cruce era prezentă şi pe halat, în mai multe locuri. În picioare purta pantofi, iar gambele erau îmbrăcate şi ele în ciorapi albi de plasă. Toată ţinuta era completată de stetoscopul din jurul gâtului şi de privirea severă de asistentă sexi şi rea.

– Chiar îmi pare rău, am mai spus eu ca în transă.
– Cred că ştiu care este problema dumneavoastră.

S-a întors şi a făcut câţiva paşi prin cameră. S-a aplecat să culeagă ceva de jos. În acel moment rochiţa-salopetă s-a ridicat şi am văzut o sclipire albă de material care îi despărţea fesele ferme. Am înghiţit în sec.

– Este grav?
– Poate deveni.

Muzica a pornit în toată camera.

– O să vă fac un set de investigaţii suplimentare.
– O să doară?
– Asta nu ştiu. Depinde de dumneavoastră.

S-a întors din nou spre mine. S-a aşezat pe marginea patului şi şi-a plimbat mâna prin păr.

– Uitaţi cum facem, mi-a spus, nu îmi dau seama ce poate fi, dar de un lucru sunt convinsă: este o problemă internă. Va trebui să cooperaţi ca să rezolvăm problema. Fără împotriviri, fără refuzuri, fără întrebări. Este necesar să vă supuneţi, oricât de ciudat ar suna. Ne-am înţeles?

Eu am dat din cap că da.

– Bun atunci. Puneţi mâinile pe lângă corp şi încercaţi să vă relaxaţi. Eu o să vă palpez şi dumneavoastră îmi spuneţi unde doare. În regulă?
– Da, am spus eu.
– Bun atunci. Să începem.

Şi-a lipit expertă mâna de abdomenul meu şi a început să apese:
– Aici doare?
– Puţin.
– Dar aici, a întrebat apăsând în altă parte.
– Da, şi acolo doare puţin.

A repetat procedura de mai multe ori, pipăindu-mă aproape peste tot şi variind forţa presiunii.

– Dar aici? Aici? Aici vă doare? Şi aici? Chiar şi aici?

Eu răspundeam de fiecare dată afirmativ, în timp ce vă jur că începea să mă ia ameţeala.

În cele din urmă a luat mâna de pe mine şi a dat din cap.

– E grav? Am întrebat eu din nou
– Da, este. Dar se poate trata. Toată problema pare că vine de aici, şi m-a bătut peste frunte, şi de aici, şi mi-a prins penisul în palmă. Continuând să mă masturbeze prin chilot, a adăugat: ca să rezolvăm problema asta, va trebui să vă administrez un tratament cu antialgice.
– Ce sunt alea?
– Tratamente antidurere, dacă le pot spune aşa.
– Adică analgezice?
– Deocamdată să le spunem antialgice, mi-a răspuns cu un surâs misterios.

Spre dezamăgirea mea, mi-a dat drumul penisului şi s-a ridicat.
– Dar înainte, a continuat ea îndreptându-se spre uşă, este nevoie ca pacientul să se relaxeze. Şi pentru asta, o să reduc din stimulii care vă bombardează într-un mod agresiv.

A întins mâna şi a redus lumina în cameră.
– Vă simţiţi mai bine?
– Da… parcă e puţin mai bine, am răspuns eu.

În paşi de dans, Sonja s-a apropiat de pat şi s-a urcat deasupra mea. Fără să mai zică nimic, a început să mă sărute pe corp, începând cu gâtul şi coborând încet încet spre abdomen.

Sistemul meu nervos o luase razna. Simţeam furnicături peste tot. Tresăream spasmodic când buzele ei calde se atingeau de pielea mea sensibilă.

Mai jos, şi mai jos.

M-a muşcat de burtă. Mâinile ei mă dezmierdau încet de jos în sus şi de sus în jos. Am înpins din bazin, împingând cu forţă erecţia aia enervantă în scobitura sânilor ei.

– Stai cuminte, mi-a zis ea, prinzând cu dinţii de marginea boxerilor.

Am prins-o de cap şi am apăsat-o în jos. S-a opus. Eu m-am dat bătut.

S-a ridicat în şezut şi mi-a spus dojenitor:
– Se pare că nu rezolvăm problema aşa. Din potrivă, o agravăm.

Şi-a muşcat buza gânditoare. Cred că ştiu ce trebuie făcut.

Şi-a schimbat poziţia, aşezându-se de-a dreptul pe pieptul meu. Eu am prins-o de fese şi am tras-o mai aproape.
– Cred că o pastilă mi-ar prinde bine, i-am spus.
– Ştiu şi eu…
– Aşa simt eu.

Am poziţionat-o astfel încât să stea pe vine deasupra feţei mele.

– Nu cred că este o idee aşa de bună.
– Îmi asum riscul. Sunt gata să semnez pentru asta.

S-a lăsat în jos şi şi-a lipit pizda de gura mea. Am depărtat buzele larg şi am muşcat-o prin chilot.

Am fost asaltat de mirosul de nou al chilotului, sub care se simţea discret o nuanţă de mosc. Am prins-o de fese si am strâns-o. Am tras-o mai tare spre mine. Mi-am îngropat de-a dreptul faţa în scobitura dintre picioarele ei. Sonja mi-a răspuns prinzându-mă de păr şi mişcând din bazin în sus şi în jos.

Crucea roşie desenată pe chiloţii ei albi a început să îmi danseze în faţa ochilor. Materialul se agăţa de barba mea de câteva zile, zgâriindu-mă. Pielea fina şi caldă a coapselor ei mă mângâia pe pleoape când îmi răsuceam capul în stânga şi în dreapta. Eram strivit, mă sufocam. Mă îngropam în carnea moale.

– Cum ţi se pare pastila? M-a întrebat ea gâfâind încet.
– Delicioasă, am răspuns eu. Vocea mi se auzea slab şi înfundat. Dar, există o problemă.
– Ce problemă? A întrebat Sonja oprindu-se.
– Cred că mă ustură în gât. Ce ai spune de un sirop?

În prima instanţă nu a înţeles la ce mă refeream.

– Poate ar trebui să dăm ambalajul jos. Ştii tu… am continuat eu zâmbind.
– Asta vrei? A zis ea, înţelegând la ce mă refer.
– Nu vreau, am spus eu, încet, de asta am nevoie.

În clipa următoare crucea roşie zbura prin aer, dezintegrându-se şi transformându-se într-o pată nedefinită de culoare într-o baltă de alb, şi aterizând cu un foşnet pe covor.

Ne-amm pierdut controlul. Am tras-o pe Sonja înapoi în poziţia iniţială, gustând acum din siropul pe care mi-l doream atât de mult. Eram acum asaltat de gustul şi mirosul dorinţei. Dungi de lichid cald şi lipicios se desenau pe faţa mea, configurând hartă mişcărilor ei haotice.

– E bine aşa? M-a întrebat.
– Este foarte bine.

I-am prins labiile între buze şi am început să le sug. Limba scormonea după ţipete de plăcere

– Ador când eşti atât de udă. Ador, ador, ador.

Sonja mi-a răspuns cu o serie de gâfâituri expresive.

– Vrei să terminăm?
– Ahaa
– Vrei să termin în tine? Îmi dai voie?
– Ahaa
– Bine atunci.

M-am ridicat în şezut şi am înpins-o pe spate. S-a sprijinit în mâini, iar eu m-am aplecat peste sânii ei.

Când limba mea s-a sincronizat cu mişcările bazinului ei, Sonja a început să tremure. Am muşcat-o odată şi am prins-o de fund. Degetele mi se afundau adânc în carnea feselor ei, alunecând spre sfincter, apăsând, tachinând, promiţând.

Cu o mână am prins-o de păr şi i-am tras capul pe spate.
– Vine, iubita mea. Se apropie, simt cum se apropie.
– Ahaa, ahaa, ahaa.
– Da, am strigat, oh da, da, oh daaa.

Eliberarea a venit ca un şoc. În prima fază am rămas înţepenit, după care am început să strig odată cu ea. Fiecare picatură de spermă care o inunda pe ea storcea tone de energie din mine. Am căzut pe o parte, tremurând şi gâfâind. Între noi rămăsese doar un strat alunecos de sudoare şi o cârpă albă cu o pată de roşu în jurul taliei ei.

– Te iubesc, i-am spus.
– Şi eu te iubesc.